Dacă pe un om îl roade dorul şi-l macină tristeţea după cineva, se citeşte, stropind bolnavul, trei asfinţituri la rând:

„Cum nu plânge lumina de la răsărit
După cea de la asfinţit,

Ceaţa după soare,
Ploaia după secetă,
Ziua după noapte,
Aşa şi roaba (se spune prenumele) să nu ducă dorul
Şi să nu se întristeze,
Lacrimi să nu verse,
După nimeni să nu-I pese.
Amin!”

Dacă bărbatul are făcătură să nu mai suporte să stea în casă cu familia lui
Se ia o cămaşă de-a bărbatului şi se îmbracă o femeie gravidă, care să doarmă îmbrăcată cu ea. Când se va întoarce cămaşa înapoi, daţi-i bărbatului să o îmbrace.