Portalul vrăjitoarelor din România şi din Europa - Noaptea Sfântului Andrei - Vrăji, farmece şi superstiţii de măritiş
Autentificare
Recomandate
CLIPA - cea mai veche revista românească din Statele Unite în circulaţie. Revistă independentă de informaţie socio-politică şi cultură editată săptămânal în SUA.
E-migrant.ro - Forumul romanilor din strainatate.


Noaptea Sfântului Andrei - Vrăji, farmece şi superstiţii de măritiş

Noaptea Sfântului Andrei - Vrăji, farmece şi superstiţii de măriţiş 

În multe regiuni din Europa, noaptea de 29 spre 30 noiembrie, precedând sărbătoarea zilei Sfântului Andrei, era şi este considerată favorabilă pentru vrăji, farmece şi încântaţii de ghicire a ursitului unei fete sau de „legare” a unui viitor bărbat pentru o tânără femeie.

În Polonia, există obiceiul de a se turna în apă ceara topită a unei lumânări, strecurată prin gaura cheii de la o uşă, iar în Germania, de a se scurge plumb topit în apă rece. Forma luată de ceară sau de plumb în contact cu apa sugerează meseria viitorului bărbat al unei fete. În unele regiuni din Austria, tinerele femei se dezbrăcau în pielea goală, beau vin şi rosteau o încântatie, numită Andreasgebet (rugăciunea Sfântului Andrei), în timp ce loveau o saltea de paie. Prin această practică magică se credea că poate fi atras un viitor soţ.

Un alt obicei consta în aruncarea peste umăr a unui sabot sau pantof. Dacă încălţămintea cădea cu vârful îndreptat către uşă, însemna că fata urma să se mărite în anul următor.

Litera.ro

În unele zone din Cehia şi Slovacia, tinerele femei scriau pe un bileţel numele unor posibili soţi şi amestecau bucăţelele de hârtie împăturite într-un aluat, numit Halusky. După coacere, prima prăjitură care rămânea la suprafaţa unei ape dezvăluia numele viitorului soţ.

În Polonia, exista tradiţia de se aşeza bileţele, pe care erau scrise numele unor potenţiali soţi, sub pernă, înainte de culcare. Dimineaţa, la trezire, primul bileţel luat de sub pernă de către o fată indica numele viitorului soţ.

Într-un alt obicei polonez de ghicire a viitorului, fetele stăteau aplecate peste un vas cu apă în care plutea o coaja de nucă conţinând o micuţă lumânare aprinsă. Fiecare dintre tinerele femei aşeza câte o bucăţică de hârtie cu numele bărbatului favorit ca soţ pe marginea interioară a vasului. Bucata de hârtie spre care se îndrepta coaja de nucă şi care era aprinsă de lumânare prezicea peţitorul la care trebuia să se aştepte respectiva fată.

Noaptea Sfântului Andrei - Vrăji, farmece şi superstiţii de măriţiş

De asemeni, în timpul zilei, o tânără femeie număra stâlpii unui gard până ajungea la cel de-al patrusprezecelea. Acest ultim stâlp indica prin forma lui dacă viitorul soţ al fetei urma să fie gras, slab, înalt, scund, tânăr sau bătrân.

Într-un alt joc magic polonez, o eşarfă, o panglică şi un rozariu erau amplasate sub câte o farfurie. O fată, legată la ochi, era rotită de trei ori în jurul ei, în timp de suratele ei rearanjau farfuriile de pe masă. Apoi, tănăra femeie alegea una din farfurii. Dacă nimerea eşarfa însemna că se va mărita în curând, dacă nimerea peste panglică avea să fie singură încă un an de zile, iar dacă alegea rozariul însemna că va rămâne fată bătrână sau se va călugări.

În Scoţia, femeile tinere trebuiau să se roage în noaptea de 29 noiembrie, urmând ca a doua zi să desluşească un semn despre un viitor soţ. Pentru a face aceasta, ele aruncau un pantof în uşa casei lor părinteşti. Dacă vârful pantofului era îndreptat către casă, ele erau menite a rămâne necăsătorite încă un an. Dacă, dimpotrivă, vârful pantofului nu era orientat către casă, însemna că urma să se mărite în curând.

Un alt vechi obicei scoţian era cel ca o tânără femeie să decojeasca un măr dintr-o singură, continuă mişcare  a cuţitului. Coaja de măr urma apoi să fie descifrată ca o iniţială a numelui viitorului soţ.

FormEasy.ro

În folclorul german, fetele nemăritate erau sfătuite să ceară ajutorul Sfântului Andrei. Astfel, se spunea că dacă în noaptea de 29 noiembrie se culcau dezbrăcate, urmau să îşi vadă în vis soţul ursit.

Noaptea Sfântului Andrei - Vrăji, farmece şi superstiţii de măriţiş

În România, fetele de măritat pregăteau pe 29 noiembrie o „turtucă de Andrei”, o turtă din făină de grâu foarte sărată, care era mâncată de tinerele femei înainte de culcare. Bărbatul care le astâmpăra setea în vis urma să le ia în căsătorie în următorul an.

În cadrul unui alt obicei, fetele nemăritate semănau câte un căţel de usturoi într-o bucată de aluat. Modul în care încolţea şi se dezvolta ulterior usturoiul semănat era un prilej de a face interpretări despre fizicul sau caracterul ursitului soţ.

O altă tradiţie consta în turnarea de către fete, într-o strachină, a 9 ceşcuţe cu apă. Apa din strachină, aşezată peste noapte sub icoană, era măsurată în acelaşi fel a doua zi dimineaţă, în ziua de Sfânt Andrei. Dacă cea de-a noua şi ultima ceşcuţă nu se umplea cu apă, însemna că fata mai avea de aşteptat încă un an înainte de a se mărita.

Noaptea Sfântului Andrei - Vrăji, farmece şi superstiţii de măriţiş

41 de boabe de grâu aşezate sub pernă înainte de culcare îi permiteau unei fete să îşi cunoascaă ursita pentru viitorul an. Dacă în timpul somnului tânăra femeie visa că cineva venea să fure boabele de grâu putea fi sigură, că se va cununa în noul an.

O lumânare păstrată de la Înviere putea prilejui un alt act de divinăţie. În noaptea de 29 noiembrie, o fată de măritat putea merge la o fântână, deasupra căreia aprindea lumânarea şi spunea o rugăciune, cerându-i Sfântului Andrei să o lase să vadă chipul ursitului. După terminarea rugăciunii, apele fântânii se puteau tulbura, iar tânăra femeie avea şansa de a desluşi faţa viitorului soţ.



Vizitatori unici

free counters

Situri Roxo Inc. în România


Get listed in a premium web site directory for free where you can find more resources about Internet Web Directory List Directory